Determinantul unei matrice:
Determinantului de ordin n4
Fie =
o matrice
pătratică. Vom asocia acestei matrici un număr notat det(A)
numit determinantul matricii
.
Dacă =
este o matrice
pătratică de ordinul întâi, atunci det(
) =
.
Determinantul matricii este
numarul
el se
numeşte determinant de ordin 2.
Termenii ,
se numesc termenii
dezvoltării determinantului de ordin 2.
Determinantul matricii este numarul
El se calculeaza
astfel:
şi se numeşte determinant de ordin 3. Termenii care apar în formulă se numesc termenii dezvoltării determinantului.
Pentru calculul determinantului de ordin trei se utilizează :
Regula lui Sarrus
Fie determinantul de ordin 3, Pentru a calcula un
astfel de determinant se utilizează tabelul de mai
jos.
- se completeaza sub determinant cu primele două linii
- se face produsul elementelor de pe diagonale.
Produsul elementelor de pe diagonala descendentă este cu semnul plus.
.
Produsul elementelor de pe o diagonală ascendentă este cu semnul minus.
.
Suma celor şase produse dă valoarea determinantului d de ordin 3. Acest procedeu de calcul se numeşte regula lui Sarrus.
Regula triunghiului
Am văzut că determinantul de ordin trei are în dezvoltarea sa şase termeni, trei cu semnul plus şi alţi trei cu semnul minus.
Primul termen cu plus se găseşte înmulţind elementele de pe diagonala principală, iar ceilalţi doi, înmulţind elementele situate în vârfurile celor două triunghiuri care au o latură paralelă cu cu diagonala principală. După aceeaşi regulă, referitoare la diagonala secundară, se obţin termenii cu minus. Atât regula lui Sarrus cât şi regula triunghiului se aplică numai determinanţilor de ordin 3.
Exemplu : Să se calculeze prin cele două metode de mai sus determinantul :
Regula lui Sarrus.
Regula triunghiului
Determinantul de ordin n
Se defineste în continuare determinantul de ordin n prin recurenţă cu ajutorul determinanţilor de ordin n – 1. Pentru aceasta sunt necesare unele precizări.
Fie A=.
Se numeşte minor asociat elementului determinantul
matricii pătratice
de ordin n
– 1 obţinut prin suprimarea liniei
şi coloanei
din matricea
. Se notează
acest minor prin
sau
.
Se numeşte complement algebric al elementului numărul
. Exponentul
al lui (–1) este suma
dintre numărul liniei
şi
coloanei
pe care se află
.
Determinantul matricii A=de ordin n este
suma produselor elementelor din prima linie cu complemenţii lor algebrici
adică :
.
Elementelor, liniilor şi coloanelor matricii A le vom spune de asemenea elementele, liniile şi coloanele determinantului
.
Formula din definiţie spunem că reprezintă dezvoltarea determinantului de ordin n după elementele primei linii.
Exemplu : Să se calculeze determinantul de ordin 4:
Aplicăm definiţia dată mai sus pentru n = 4 şi dezvoltăm determinantul după elementele liniei întâi. Avem:
Determinanţii de ordin 3 se calculeaza prin una din metodele prezentate la determinanţii de ordin 3.
-Determinantul unei matrici coincide cu determinantul matricii
transpuse, adică dacă ,
atunci
.
transpusa matricei A este
.
Atunci
, iar
. Prin urmare
.
-Dacă toate elementele unei linii (sau coloane) dintr-o matrice sunt nule, atunci determinantul matricii este nul.
det = det
.
-Dacă într-o matrice schimbăm două linii (sau două coloane) între ele obţinem o matrice care are determinantul egal cu opusul
determinantului matricei iniţiale.
Prin schimbarea liniilor se arata că
exista egalitatea .
.
-Dacă o matrice are două linii (sau coloane) identice, atunci determinantul său este nul.
det = .
-Dacă toate elementele unei linii (sau coloane) ale unei matrici
sunt înmulţite cu un număr ,
obţinem o matrice al cărei determinant este
egal cu înmulţit cu
determinantul matricei iniţiale.
.
-Dacă elementele a două linii (sau coloane) ale unei matrice sunt proporţionale, atunci determinantul este nul.
.